Icoana este un semn al prezenţei lui Dumnezeu sau a sfinţilor, fie în Sfânta Biserică, fie în casele creştinilor, de aceea ea trebuie să aibă un loc deosebit. Iconostasul de casă a creştinului se face din poliţe. 

Icoana este un semn al prezenţei lui Dumnezeu sau a sfinţilor, fie în Sfânta Biserică, fie în casele creştinilor, de aceea ea trebuie să aibă un loc deosebit. Iconostasul de casă a creştinului se face din poliţe. Este necesar ca iconostasul să aibă şi candelă. Iconostasul se face pe peretele de răsărit. Există o anumită regulă pentru plasarea iconostasului de casă.

În centrul iconostasului se plasează icoana Mântuitorului. Mai sus de această icoană se permite de a plasa numai icoana Preasfintei Treimi. În dreapta icoanei Domnului nostru Iisus Hristos se plasează icoana Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, care este rugătoare pentru neamul omenesc. În stânga icoanei Mântuitorului se permite de a plasa icoana Sfântului Ioan, Înaintemergătorului şi Botezătorului Domnului. În tradiţia rusă aşa fel de așezare a icoanelor se numea „deisis”, adică „rugăciune”. Mai jos de aceste icoane se permite de a plasa icoanele sfinţilor. Ar fi de dorit ca în iconostasul creştinului să fie icoana Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, care este considerat tămăduitor al bolnavilor şi ocrotitorul de boli, icoana Sfântului Ierarh Nicolae, mare făcător de minuni, ocrotitorul călătorilor. În iconostas se plasează şi icoanele altor sfinţi, după alegerea şi dorinţa creştinului.

Este bine să fie în fiecare cameră câte o icoană. Este necesar ca şi la bucătărie să fie icoana Mântuitorului ori icoana Cina cea de Taină ca locuitorii casei să se roage înainte se masă şi după masă. În camera unde locuiesc copiii se plasează icoană. Icoana din casă este o mărturisire a credinţei în Dumnezeu.

• O trista poveste a mitropolitului Gurie Grosu
• De ce punem icoana în casă?