s. Saharna, r. Rezina

Fortificația de la Saharna Mică este amplasată pe un promontoriu stâncos, la o altitudine de 347 metri, aşezarea reprezintă un model relevant în sistemul de fortificaţii edificate în prima epocă a fierului de către comunităţile traco-getice din zona Nistrului Mijlociu.

Situl Saharna Mare este amplasat pe un promontoriu stâncos de formă triunghiulară, situat la 1 km spre sud de actuala localitate Saharna, raionul Rezina.

Situl a fost descoperit în 1946 de G.D. Smirnov, care şi întreprinde primele investigaţii arheologice. Ca urmare a investigaţiilor arheologice întreprinse în ultimii ani s-a stabilit că promontoriul stâncos de la Saharna Mare, a fost populat începând cu sec. X a. Chr., când în partea de sud-est a fost fondată aşezarea civilă Saharna Dealul Mănăstirii. Aceasta o demonstrează prezenţa materialelor din sec. X-VIII/VII a. Chr. şi a sortimentului ceramic cu decor incizat şi ştanţat, caracteristic culturii Cozia-Saharna.

Fortificaţia este de tipul pinten barat, în formă de triunghi delimitând o suprafaţă de 20 000 m2. Linia defensivă prevăzută cu un val de pământ înalt de aproximativ 3-3.5m şi un şanţ adiacent adânc de 1.5m a fost preconizată pe latura de nord-vest a promontoriului. În scopul amplificării capacităţii de apărare a cetăţii, în partea de nord-est apărătorii au ridicat din piatră o construcţie de tip „bastion”.

Cetatea geto-dacică „Saharna Mică” şi „Saharna Mare” sunt incluse în:

> Ruta turistică N6. Clic aici pentru detalii despre această rută...

• Complexul rupestru monastic Saharna
• Conacul moşieresc Apostolopulo Eugenia (sf. sec. XIX)