- You are here:
- Home
- Did you know?
- Pan Halippa
Hits: 6138
Omul politic, poetul şi scriitorul Pan Halippa (1883-1979) a studiat la Seminarul Teologic din Chişinau (1898-1904), fiind fiul unui psalt bisericesc.
A fost vicepreşedinte al Sfatului Ţării şi preşedinte al şedinţei din 27 noiembrie 1918 când se votează Unirea Basarabiei cu România fără condiţiuni. După Unire, este numit ministru de Stat pentru Basarabia (1919-1927), ministru al lucrărilor publice (1927), ministru de stat, ad-interim la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale (1930), ministru de stat (1931, 1933), deputat şi senator în Parlamentul Român. În 1950 a fost arestat şi condamnat la doi ani închisoare (Sighet), iar în 1952 este condamnat la 25 de ani de muncă silnică în Siberia. În 1955 a fost amnistiat iar apoi din nou condamnat la doi ani închisoare (Gherla). Personalitate legendară care a făcut pe jos drumul de la Moscova la Chişinău fiind escortat de jandarmii ruşi.
A întemeiat la Chişinău în 1917 Universitatea Populară, Conservatorul Moldovenesc, Societatea de Editură şi Literatură „Luceafărul”, Societatea Scriitorilor şi Publiciștilor Basarabeni (1940). La 15 octombrie 1918 este membru corespondent al Academiei Române.
Deşi îl preocupa în mod special problematica ţărănească, nu-i erau străine nici alte domenii ale vieţii sociale. Se arăta îngrijorat de ignoranţa şi de incultura băştinaşilor, numărul ştiutorilor de carte la o sută de oameni, în 1911, fiind cel mai mic la moldoveni, doar zece persoane, situaţie mizerabilă care nu putea decât să conducă la un dezastru de proporţii. În acest context, revista Cuvânt Moldovenesc, înfiinţată de P. Halippa în 1913, îşi punea drept scop redeşteptarea moldovenilor din Basarabia, familiarizarea intelectualilor basarabeni cu limba literară română, conectarea lor la ideile progresiste ale epocii, iniţierea în problemele culturale, economice şi sociale, sprijinirea faptelor de civism românesc în Basarabia.
Pantelimon (Pan) Halippa este personalitatea istorică care astăzi are în Chişinău un monument, o stradă şi o piaţă care-i poartă numele. Există casa pe str. Şciusev care i-a aparținut, clădirea de pe str. N. Iorga, nr.15 unde a locuit până în 1918, fosta clădire a redacţiei ziarului „Basarabia”, cu sediul pe str. Armenească, nr.30, edificiul revistei „Cuvântul moldovenesc” şi al gazetei cu acelaşi nume care avea redacţia pe str. N. Iorga, nr. 15.